Inca din zorii formarii primului nucleu a ceea ce avea sa fie, ulterior, Uniunea Europeana, asa cum este ea cunoscuta azi, misiunea stabilita de parintii fondatori ai Consiliului Europei din 1949 a fost sa asigure prosperitatea continua, libertatea, comunicatiile libere, libertatea de miscare si a comertului, capitalurilor si cetatenilor care se aflau in limitele sale.
In prezent, Uniunea Europeana este capabila sa asigure aceste deziderate primordiale si sa-si indeplineasca, astfel, misiunea care i-a fost incredintata de la formarea primelor sale organisme, printr-o o serie de tratate de functionare, prin cooperarea statelor membre si multumita structurii sale unice de guvernare.
Ideea de piata unica ce functioneaza la nivelul Uniunii asigura oportunitati egale in domeniul comercial, al muncii si al miscarii cetatenilor intre diferitele tari membre, dar si o decizie mai aprofundata a cetatenilor in privinta problemelor ce privesc intregul ansamblu de state, asa cum este cazul mediului sau politicilor de securitate.
Desi scopul initial al crearii unui organism unional la nivelul intregii Europe a fost sa elimine, odata si pentru totdeauna, starile de razboi dintre tarile vecine, in timp, tintele Uniunii Europene au devenit mult mai ambitioase si mai generoase, urmarind in final egalizarea sau, cel putin, recuperarea decalajelor dintre nivelurile de prosperitate si de competitivitate ale noilor membri, fata de statele mult mai dezvoltate din vest. Toate acestea au drept fundament incercarea de a crea o coeziune mult mai puternica intre membrii Uniunii si de a forma o ”voce unica” la nivel continental, din punct de vedere economic si social.
In aceasta perspectiva se incadreaza si Fondul de Coeziune – unul dintre instrumentele pe care Uniunea Europeana le-a creat pentru atingerea scopurilor enumerate si despre care vei afla cateva detalii in acest articol.
Cuprins
1. Fondurile de Coeziune (FC) in ansamblul fondurilor structurale si de investitii europene
Astfel, deciziile de investitii din Strategie au privit 11 directii prioritare, cunoscute, de altfel, sub denumirea de obiective tematice. Acestea sunt:
- Imbunatatirea capacitatii autoritatilor publice ca institutii eficiente in administratie;
- Investitii in educatie si invatare continua;
- Promovarea incluziunii sociale, combaterea saraciei si a discriminarilor de orice tip;
- Promovarea cresterii ratei de angajare in domeniul muncii la un nivel calitativ superior si sustinerea mobilitatii salariatilor;
- Promovarea unui transport sustenabil prin eliminarea blocajelor la nivel de infrastructura;
- Conservarea si protectia mediului si incurajarea consumului eficient de resurse;
- Intarirea cercetarii, dezvoltarii tehnologiilor noi si a inovatiilor;
- Promovarea adaptarii la noile schimbari climatice, precum si managementul si prevenirea riscurilor din acest domeniu;
- Sprijinirea trecerii graduale la o economie cu emisii scazute de carbon in toate sectoarele industriale sau comerciale;
- Imbunatatirea accesului si folosirii tehnologiilor informatiilor si comunicatiilor (TIC);
- Imbunatatirea competitivitatii intreprinderilor mici si mijlocii ca veritabil motor de crestere economica sustenabila pe tot teritoriul Uniunii.
In vederea realizarii acestor obiective ambitioase, nu mai putin de cinci fonduri de investitii la nivel unional au fost desemnate sa-si concentreze eforturile, cu scopul final de a sprijini dezvoltarea economica in toate tarile membre UE. Aceste fonduri sunt:
- Fondul European de Dezvoltare Regionala (ERDF) – care are drept scop principal intarirea coeziunii economice, sociale si teritoriale, prin operarea la nivel de corectie a inegalitatilor intre diversele regiuni ale teritoriului unional. Pentru perioada 2021-2027, acest fond va furniza surse de investitii in domenii privind digitalizarea, competitivitatea micilor agenti economici, ecologie, cresterea mobilitatii, educatie, acces la asistenta medicala, cultura, turism, dar si dezvoltare urbana.
- Fondul Social European (ESF) – are ca scop principal investitia in oameni, in cresterea ratei de angajare si a oportunitatilor de munca si de invatare pe intreg cuprinsul Uniunii, dar si de prevenire si suport in ceea ce priveste categoriile de populatie aflate in risc crescut de saracie.
- Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (EAFRD) – ca principal sustinator al Politicii Agricole Comune Europene, este centrat pe obtinerea unei agriculturi sustenabile la nivel de uniune, cu transfer de know-how si inovatie in regiunile mai slab dezvoltate, eficientizarea consumului de resurse si promovarea conservarii ecosistemelor cu rol esential in agricultura sau conservarea padurilor. De asemenea, reducerea saraciei la nivel rural, incluziunea sociala si dezvoltarea economica in aceste regiuni este o alta directie de actiune a acestui fond.
- Fondul Maritim si de Pescuit al UE (EMFF) – este centrat pe sustinerea politicilor comune ale Uniunii in domeniul pescuitului si in domeniul politicii maritime, in special in ceea ce priveste exploatarea sustenabila a resurselor oferite de ape interioare, mari si oceane.
- Fondul de Coeziune (CF) – este unul dintre cei mai importanti piloni ai politicii de coeziune la nivel unional, deoarece este cel care sprijina statele membre, ale caror venit brut pe cap de locuitor sunt mai mici de 90% din media celor 27 de state europene, sa recupereze din diferente si sa se intareasca din punct de vedere economic si social.
2. Fondurile structurale si de coeziune in ansamblul Politicii de Coeziune a UE in perioada 2021-2027
Fondul de Coeziune este un instrument de sprijin mai ales pentru domeniile mediului si retelelor de transport. Merita notat, totusi, ca toate proiectele ce privesc cel de-al doilea domeniu, finantabile prin intermediul acestui fond, trebuie sa fie legate de infrastructura de transport europeana (TEN-T).
In perioada de finantare 2021-2027 se incadreaza in criteriile de acordare (venit national brut pe cap de locuitor mai mic de 90% din media UE-27) un numar de 15 state europene: Slovenia, Slovacia, Bulgaria, Cehia, Grecia, Estonia, Croatia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Portugalia, Polonia si Romania.
Un accent deosebit se va pune, in acest interval de finantare, pe zona mediului inconjurator pentru a veni in intampinarea si sprijinul eforturilor de combatere a cauzelor si efectelor incalzirii globale si a schimbarilor climatice. Nu mai putin de 37% din totalul sumelor prevazute a fi acordate spre finantare vor trebui directionate spre proiecte din aceasta categorie.
Fondul de coeziune are ca scop incurajarea finantarilor publice si private, misiune care se doreste a fi indeplinita nu doar prin obligarea statelor membre sa contribuie si sa asigure co-finantari la proiectele admise din bugetele proprii, dar si prin crearea unui climat de incredere adresat investitorilor privati.
In ceea ce priveste sumele totale aflate la dispozitia Fondului de Coeziune, Uniunea Europeana va aloca pentru exercitiul financiar 2021-2027 suma de 42,6 miliarde de euro. De notat este ca in aceasta suma sunt cuprinse si contributiile fondului Connecting Europe Facility, in valoare de 10 miliarde de euro. Procentul de co-finantare pentru proiectele declarate admise se va ridica pana la un maxim de 85% din valoarea fiecaruia.
Politica de coeziune bazata pe urmatoarea perioada de bugetare a Uniunii Europene (2021-2027) are, in mare parte, aceleasi obiective ca cele din exercitiul financiar 2014-2020. Deosebirea consta in focusarea pe investitii mai consistente in pregatirea sistemelor de sanatate si pe imbunatatirea beneficiilor ce pot fi extrase din exploatarea oportunitatilor privind domeniul cultural si turistic, toate aceste 3 mari domenii fiind destul de grav lovite de ultima criza provocata de pandemia de Covid-19.
Statele membre ale UE dobandesc, in noul exercitiu financiar si in cadrul politicii de coeziune, un grad sporit de flexibilitate fata de perioada anterioara. Astfel, resursele pot fi transferate mult mai simplu intre diversele fonduri disponibile, iar proiectele inca neterminate din perioada 2014-2020 vor avea o sansa mai mare de a fi duse la bun sfarsit.
Cinci mari obiective vor putea beneficia de sprijinul fondurilor europene, inclusiv al Fondului de coeziune: tranzitia catre o economie verde, digitalizare, eliminarea sau cel putin diminuarea excluziunilor sociale, infrastructura de conectare a statelor membre si o Europa sociala.
3. Cum se pot accesa Fonduri Structurale si de Coeziune Europene si ce ar trebui sa faci pentru a profita de aceste oportunitati?
Accesarea fondurilor structurale si de coeziune se poate face exclusiv prin intocmirea si depunerea de proiecte. Odata aprobate, vei fi sigur de obtinerea finantarii pentru realizarea obiectivului inscris in proiect.
Desigur, toate aceste fonduri si, in special, fondurile structurale si de coeziune, sunt oferite fiecarui stat care indeplineste criteriile de acordare, dar accesarea lor tine de intocmirea de proiecte si de aprobarea acestora. Proiectele trebuie sa respecte intocmai criteriile de acordare, iar elaborarea lor solicita o gandire strategica, informatii actualizate in mod regulat, precum si un mod coerent de scriere. De asemenea, partea de implementare a proiectului trebuie gandita in mod unitar cu restul proiectului.
Abilitatile de scriere si management ale acestor proiecte se pot dobandi prin absolvirea unor cursuri autorizate in domeniu, adresate mai multor categorii de persoane interesate. Poate fi vorba, pe de-o parte de cei care doresc sa se specializeze pe acest domeniu pentru a crea si implementa proiecte pentru terti beneficiari, dezvoltand, astfel, o cariera in domeniul consultantei de specialitate.
De asemenea, un curs de expert accesare fonduri autorizat este un instrument util si pentru antreprenorii care doresc sa-si dezvolte si sa obtina bani pentru propriile idei de dezvoltare a business-ului, mai ales ca finantarile ce pot fi obtinute prin fondurile structurale si de coeziune au o componenta importanta care se axeaza pe dezvoltarea si eficientizarea activitatii intreprinderilor mici si mijlocii.
Obtinerea unei diplome in urma unui astfel de curs certifica faptul ca ai trecut prin cel putin cateva studii de caz ale unor proiecte care au fost declarate admise la finantare. De asemenea, vei fi trecut deja prin legislatia specifica si vei cunoaste cu precizie care sunt domeniile in care exista oportunitati de finantare.
Un alt beneficiu al unui astfel de curs autorizat este ca te vei antrena in timp real prin conceperea unui proiect, exact ca in scenarii reale, pornind de la o idee si trecand prin scrierea proiectului, managementul resurselor, rezolvarea problemelor de organizare, implementare si monitorizarea acestuia.
Ceea ce trebuie sa stie orice antreprenor sau orice viitor consultant in domeniul accesarii fondurilor europene este ca secretul obtinerii finantarii este modul in care a fost elaborat proiectul. In cadrul unui curs de expert in accesarea fondurilor vei porni de la cunostintele primare privind institutiile europene si nationale implicate, tipul de programe si fonduri disponibile, modul general de realizare a unui proiect, identificarea obiectivelor acestuia si pana la bugetare, planificare, intocmirea planului de business, procedurile de achizitii, cereri de rambursare, publicitatea proiectului si monitorizarea acestuia dupa implementare.
Asadar, oportunitatile consistente ce se prefigureaza in perioada financiara europeana 2021-2027 pot fi fructificate prin obtinerea de finantari, cel putin din consistentul Fond de Coeziune, insa, conditia de baza ramane elaborarea de proiecte viabile, corect intocmite, care sa corespunda obiectivelor programului. Toate acestea pot fi realizate prin educarea si specializarea personalului angrenat in elaborarea proiectelor de finantare – un element cheie in succesul acestor demersuri.
Sursa foto: Pixabay.com